Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Rugăciunea bătrânului pescar breton
Fii bun cu mine, Doamne,
Marea Ta-i imensă,-ascunsă-n ceață,
Iar barca mea-i micuță coajă de alună;
Norocul n-are cum să-mi scoată-n față
În fiecare zi o soartă bună
Dacă bunătatea-Ți nu deschide pentru mine
Cărări prin sălbaticele vastități marine.
Furtunile Tale, Doamne,
Sunt cumplite și-înspăimântătoare,
Iar vela mea-i atâta de fragilă...
N-am cum să le-înfrunt, albit prin pulberea de sare,
Și să rămân în viață, dacă dragostea și-a Ta milă
Nu-s mai mari decât talazurile toate
Care mă-înconjoară zi de zi, noapte de noapte.
Pe mare, Doamne,
Pericole, mii, îmi taie drumul
Iar puterea mea-i prea de tot puțină...
Totuși, deși săgețile morții-mi caută pieirea cu duiumul,
Când coboară peste ape mari grația-Ți divină
Cetăți pentru adăpost apar de nicăieri
Și-i liniște, iar vijeliile devin tandre adieri.
NB. Primele trei versuri din "Rugăciunea bătrânului pescar breton", inscripționate pe o plachetă de lemn, erau prezente-întotdeauna pe biroul lui John F. Kennedy. A fost citatul favorit al sus numitului președintelui american, citat pe care acestuia îi plăcea să-l folosească în diverse situații. Placheta îi fusese dăruită de celebrul amiral american Hyman Rickover ( cel care spunea că ar scufunda, dacă ar putea, toate submarinele nucleare, submarine pe care le considera un pericol mortal pentru omenire), amiral care obișnuia să dăruiască aceeași plachetă fiecărui nou căpitan de submarin.
rugăciune
de
Winfred Ernest Garrison
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice