Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Fulg de păpădie
M-am împovărat de gânduri, nu mi-s lacrimile-acasă,
Le-am trimis în lumea mare să se scalde într-un izvor
Și-am secat precum fântâna,
părăsită și rămasă
Fără tine,
și mi-e sete, dulcea-mi lacrimă de dor.
N-am să știu nici dintr-o mie de cuvinte adunate
Care ți-ar plăcea pe nume să îl ții la piept, mai strâns,
Să fi fost iubiri promise de versul cere să fi plâns.
De ți-aș spune și ți-aș cere să-mi fii Nor, apoi răcoare
Ai rămâne pentru mine ca o aripă de Vânt,
Dezgolită, m-aș ascunde într-o Apă curgătoare,
Însetată... ce uimire!
Zborul meu peste Pământ.
Mi-ai rămas ca o speranță, Vara visurilor mele,
Adu-mi Ploaia în Furtună, adu-mi Cerul înapoi,
Să dezmierd cu trupul Luna, dăruind sclipiri de Stele
Și-ți promit ca o arvună,
să-ți dau lacrimi mari, de soi.
poezie
de
Lili Lazăr
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice