Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Pădurea din marginea caselor
Disperarea orbă-a pietrelor de ploaie,
Fremătând sub norii tineri și grăbiți,
Zarva răbufnită de sub mușuroaie,
Ale unor arbori ce-au căzut trăzniți.
Se aud ca boabe, strugurii de piatra,
Agresând ferestre-n nopțile de vară,
Mă uimesc de apa care nu mă iartă,
Și de după-amiaza, prefăcută-n seară.
Se ridică norii lunecând pădurea,
Ca la un divorț, pleacă-ntunecați,
Și ca la o pace, prevăzând securea,
Au rămas în urmă, arbori inundati.
Știu că în pădure, de pe scoarțe, plopii,
Zvârlu în lumină, umezeli din soare,
Din coroane umezi, și din mâlul gropii,
Niciodată lumea, n-a părut mai mare.
poezie
de
Ana Larisa Bratu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice