Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Analogie
Sufletu-mi e un copac
Cu dese ramuri și-ncâlcite
Ce văd lumina mai opac
De mari furtuni fiind zdrobite,
Inima-mi e un izvor
Ce din iubire izvorăște
Curge lin și mai cu dor
Când la tine se gândește,
Ochii mei sunt visători
Și nu cugetă a plânge
Cu mii de fluturi ar vrea să zbor
Și tot nu le-ar ajunge...
Mintea nu vreau să mi-o ascult
Mereu mă ostenește
Pe ea îmi cere s-o consult
Apoi visele-mi zdrobește,
Aripi am dar nu știu cum
Avânt să-mi iau cu ele
Să inspir dezlegării viu parfum
Și să ajung până la stele.
poezie
de
Cuth Hajnalka
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice