Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dragoste la malul mării
Din bezna nopții fără stele care mă-acoperă deplin,
(O, suferință-a vântului trudind sub cer încercănat de nori!)
Întunecată ca un suflet chinuit de negre presimțiri,
Murmurul mării care se aude, suspin după suspin,
Sună ca șoapta-îndurerată-a două suflete surori
Prinse-n flăcările-înalte-ale unei iminente despărțiri.
Dorințelor care m-au încercat cu întreită forță, pe deplin,
(O, melancolie-a vântului trudind sub cer încercănat de nori!)
Viselor, care păreau să prevadă viitorul, cu-înseninate presimțiri,
Speranțelor înălțate ca valurile mării, neatinse încă de suspin,
Tuturor lucrurilor gingașe și dulci dăruite unor suflete surori,
Nu pot să le-adresez decât un mut adio, în ziua solemnei despărțiri.
Iar acelei fetei de la care-am înțeles ce-i dragostea, deplin,
(O, plâns al vântului trudind sub cer încercănat de nori!)
Acum când sunt un străin în viața ei, când iubirea se desface în iubiri,
Din bezna nopții, de lângă marea slobozind suspin după suspin,
Îi trimit, cu toată dragostea simțită de două suflete surori,
Un ultim, lung și trist adio-n clipa definitivei despărțiri.
poezie
de
William Ernest Henley
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice