Cine sapă groapa altuia...
Coiotul, un gropar dotat c-o sapă,
În timp ce pe-nserat săpa o groapă,
Deși pământul tare și uscat
Nu prea îl înghițea pe răposat,
Văzu șocat că-l aștepta afară,
O-adevărată bombă nucleară;
O vulpe neagră-n straie de mătase,
Având armate câteva focoase
Ce ticăiau cu zgomot de foreze,
Amenințând subit să explodeze.
În timp ce lacrimi mari vărsa cu stil,
Cu-accentuat parfum de crocodil,
Ea-i povesti de traiul ei amar,
Alături de-un bărbat bețiv, curvar,
Ce-o mai lăsase și cu doi copii,
(Făcuți c-un lup și-un urs prin bălării).
Mascând, cochetă, lacrima cu fard,
Se plânse că nu are bani pe card,
Și-ar prefera cum viața este dură,
Pe loc, să-i facă plata în natură.
|
Module dinamice