Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ce tu nu ai dorit va fi dăruit
De ce fel de doruri-mi vorbești
Când eu ti-am cerut să te iubești
Cum te-am iubit ca un infinit
De nimic din lume atras, ispitit
Și tu te-ai întrebat, ce ai oferit
Dureri inimii-n neînchipuit
Chin de a te iubi în simț biciuit
De poezii ce altora le-ai dăruit
Gândindu-mă cu ce ți-am greșit
Infingându-mi condeiul în piept
Devenind pe filă un vers cu glas inapt
Surd ție ce erai-ncântată de năclăit
Gorn a celor ce vânează o muză
Văzând cum mi te adoram nebun
Copiind in reflexii tușul meu de rază
Ce-ți cânta lumina, să ți-o supun
Să te încălzesc de iadul ăst diurn
Unde mai împietrit în totem saturn.
Unde nu vreau să mor în crud mercur
Cum Luceafărul s-a topit mult prea pur
Iubind o muză ce la amăgit
Cu cine pe file a și întâlnit..
Și degeaba te-aș ierta-n uitând
O aventură, două, căci tu zâmbind
Vei repeta acest refren ucigaș
Spunâdu-mi că eu sunt doar un laș
Și nu te las să te adori în brațe
In tentaculele învăluite
Pe tine și infipte samsar în mine
Tu, cântând în falsă-ți fericire
Eu muțind și trăind în orbire
De aceea iubire-n zări divine
Care in infinit nu o voi găsi
La tine, ce trăiesti pentru feline
Prăzi de păruți poeți juisați-n salive
De amanți catâri mie cu venine
Osânde primite pentru iubire..
Și de aceea-ți doresc fericire
Iertându-te cu ignor și nepăsare
In urcușul meu spre aceea nemurire
Ce mi-a fost șoptită cu nepereche
In cuvintele "Poetul nepereche"
De un suflet ce-a fost și el chinuit
Doar pentru că precum ca mine, a iubit..
Și voi incerca să dăruiesc un infinit
Ce tu amintire niciodată nu l-ai dorit
poezie
de
Petru Daniel Văcăreanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice