Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Balaure
la moartea lui Adrian Antonescu
Ce ar mai fi de spus, când ultima scânteie
Și-a răzvrătit sclipirea, spre un neant opac,
Ce să-ți mai zic de bine, sau ce păreri de rău,
Când sufletul e lipsă, iar eu doar un buimac?
Mereu am amânat, și eu și tu, scadența
Și n-am creat noi punți, la cele existente,
Ne-am regăsit străini, pe noi coordonate
Și temeri s-au născut, absurde, nefondate.
M-ai prins nepregătit cu goana-ți prematură,
În cursa ca un sprint, lipsită de medalii
Și-acum sunt incapabil de gesturi disperate,
Sau vreun anunț la ziar cu vorbe cugetate.
Ce-aș mai putea sa-ți spun și cum să-ți trimit vorbă,
Prin preot, prin prieteni, sau prin urmași direcți?
Aprind o lumânare, ca ultim gest că-mi pasă
Și cu sfioasă milă, o cruce cuviincioasă!
poezie
de
Augustin Jianu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice