Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Albinuța
Într-o zi de mai, cu soare,
O pornise la plimbare,
Cu talia-i mlădioasă,
Albinuța cea voioasă.
Florile-i zâmbeau, gingașe,
Libelule buclucașe
O salutau scurt, din zbor,
Ea răspundea tuturor.
Însă, ca din întâmplare,
Ea zări din depărtare,
Înaintând nonșalant,
Un trântor, ce se da berbant.
Nefiind de rang prea mare,
Ea socoti să-l ignore;
Dar, ce să vezi? Dintr-un tei,
Se-aruncă în fața ei.
"Încotro porniși, duduie,
Singură pe cărăruie?"
Se-adresă, dregându-și glasul;
"Pericole-s la tot pasul!"
"Dar nu-i treaba ta, străine,
Eu fac numai ce-mi convine!
Nu vreau să mă fac de-ocară,
Vorbind cu un pierde-vară!"
"Domnișoară-ncântătoare,
N-ai motiv de supărare!"
Zise el cu glas mieros
Și lăsând privirea-n jos.
"Eu gândeam, în sinea mea,
Să te invit la cafea
Și să mai stăm la povești
De mult știi ce dragă-mi ești!"
Albinuța cea naivă
Rămase cam în derivă;
N-avea motiv să se certe
Și în fond, n-avea ce pierde.
Aripă-n aripă-au mers
Unde era codrul des
Și în timp ce-o mângâia,
Ea uitase de cafea.
Ce nu-i promitea bondarul:
Miere dulce, cu paharul,
Stupi de lux cu cinci etaje,
Limuzine în garaje...
Se visa deja regină,
Ducând o viață divină;
Dar brusc, s-a trezit din vis,
Când trântoru-așa i-a zis:
Să mergem, că e târziu!
Pe-aici, nu știu când mai viu...
Eu mai am multe să-ți spun,
Lasă, c-o să te mai sun!
Morala:
Fără muncă, n-ai avere,
Fără efort, nu faci miere!
Nu-ți lua mincinos drept mentor,
Nu crede ce spune-un trântor!
fabulă
de
Leliana Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice