Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Martirul umblător
peste zăluga joacă de fluturi
un cer lin, chiar inadmisibil de lin,
esențe de infinit împrăștie.
pe când aici jos în bruscul foșnet de existență
arborii fascinează împrejurul
cu-n talent de smarald
încât ochii îi geologesc rotund.
cine știe dacă aceste bucle de lumini nealungate
și căzute continuu în respirația crengilor dragi
nu sunt chiar pentru mine,
ori pentru ora ce mă strânge în dorul ei?
pe dedesubt și pe deasupra miresme în sunet...
într-o îndrăzneală atât de prelungă
încât starea lor de margine
mai mult spre mine și-o îndreaptă.
orb zbor stâncile prin cârduri de umbre încearcă
când iluziile mele sunt sfărmate de un rai
când curbura aerului
atinge coapsă de femeie
și stârnește frumoasa lăcomie.
o dragă tu, gama pașiilor tăi
auz-îi cum spiralat răsună...
prin restanțele de îndrăgostiri
și prin ezitarea strigătului de moleculă
către discipola celulă
tu, acomodare ușoară
deturnată fiind din al tău vis mereu.
dă-ți seama în prea curând,
e o vreme ce curge și cântă...
dă-ți seamă de amenajările interioare pe care de zor
ți le ostenesc cu solstițiul suspinului
chiar și cu ifosul unui roz fior
ce mă îndeamnă sensurilor tale să-ți fiu în toate mințile,
mereu să-ți fiu martirul umblător.
poezie
de
Mihai Savin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice