Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ploaia salcâmului
În ploaie văd magic, orpheic mister!
De-aceea, s-o simt - doar cu har - se cuvine!
Ofrandă de abur adus-am spre cer -
Ca ploaia să-mi fie-nțeleasă mai bine.
Ce ploaie ciudată! Sub pleoapa-mi de zid
Curg zei ce-au dormit în legende barbare
Cu pașii ritmați sub un fulger lichid,
Iviți din fântâna cu vise bizare!
Din stropii căzuți - ale sângelui lunci -
Nasc munți și ținuturi cu strigăt de piatră.
Orașe din veacuri, răsar în răscruci;
Cu zalele ude - eroii - se-arată.
Prezent, viitor și trecut sunt deodat
Cum ploaia căzută în sine-și revine.
Cu formele lungi, spre un cer revărsat -
Trec zâne ce fost-au ascunse-n ruine.
Șuvițe de zumzet - albine-n apus -
Hrănite cu "lapte" din gnosticu-mi uger -
Se duc înspre matcă, plouându-se-n sus,
Ca trase de-o sfoară ținută de înger.
Din mâinile ploii - absorb tainele-ntregi;
Prin seve de-argint - absolutul e-n mine!
Căci eu... sunt SALCÂMUL din pădurea de regi
Să-nfloresc albe ploi doar cu har se cuvine.
poezie
de
Cecilia Birca
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice