Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cântecul căderii
S-a mai dus un an, lăsând pretutindeni în urmă
mireasma bogatelor lui reziduuri: vițe de vie, frunze,
fructe neculese, toate descompunându-se umede-n
penumbra livezilor, reflux al dematerializării
din insula acestei veri, iar asta se întâmplă ACUM,
când acum nu mai este nicăieri,
poate doar sub tălpi, putrezind
în acel întunecat castel subteran
al misterelor inobservabile --- rădăcini și semințe-închise,
și hoinărelile apei. Asta
încerc să-mi amintesc când mâna timpului
mă apasă dureros de exemplu, când toamna
se stinge-n ultimele-i pâlpâiri, doritoare, ca și noi,
să mai rămână --- cum toate trăiesc, trecând
de la un vis scânteietor la altul, pururi
pe aceste pășuni ale momentului.
poezie
de
Mary Oliver
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice