Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Fluturii
Îmi aduc aminte ce nu mi s-a
întâmplat, îmi aduc aminte ce ar fi
putut să se-ntâmple, o spaimă ca un
liliac în zbor mă izbește peste obraji
stau deasupra golului, craterul lumii
e acoperit cu flori, jos arde focul
veșnic, e așa frumos aici sus nici
n-ai crede că pândește gheena,
că sub noi moartea, așezată pe un
scaun pitic, cum aveau cizmarii odată,
stă și privește și împarte bonuri de
ordine, nimeni nu știe pentru ce
împarte moartea bonuri de oridne
deocamdată bem absenți din paharele
acestea cu picior
e un vin spumos, vechi, care merge
de minune cu după-amiaza asta de toamnă
În care fluturii se sinucid.
poezie
de
Mihai Duțescu
din
Poeme decadente
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice