Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Zău...
Eu mă rog duios la tine,
Universule feeric
Fără de-nceput și fine,
Cu aspectu-ți ezoteric,
Să-mi ți vârtoșia vie,
Socotindu-se-n istorii,
După-atâta scârnăvie
Să se plimbe prin victorii;
Du-mi în tartarul uitării
Fără nicio remușcare,
Beteșugul de ocării
Și țâșnirea de negare,
Ia și șterge-mi de pe clampă
Urmele de îndoială,
Și adună-mi într-o lampă
Din rostirea ta astrală;
Știu, din tine, că fac parte
Ca orice suflare-n vânturi
Dar eu vreau precum o carte
Să mi te dezchizi în cânturi;
Zarea mi-e promițătoare,
Cântar de credință greu,
Tot ce-ți zic, e cu ardoare,
Ajutor fiindu-mi Eu!...
poezie
de
Vasile Zamolxeanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice