Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Stafia Morții...
În strălucirea neagră, inertă și hidoasă,
Chiar unde niciodată o rază n-a pătruns
Aproape mi-e doar tihna, o țâță ticăloasă,
Din care storc cu sete pentru-al sorții uns,
Să mă prefacă-n lume în fel și chip ascuns...
În umbră albicioasă cu aura zdrelită,
În lacrimă de piatră, întindere de colb,
În teamă la vedere și șoaptă ponegrită,
În cucuvea, păianjen, în liliac sau corb,
În cânt de despletire a unui glas de morb...
Și cine sunt în fața sorții?...
Sunt nimeni sau sunt cineva,
Sunt peste tot și nicăieri
Dar sunt Stafia Morții!...
poezie
de
Vasile Zamolxeanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice