Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cântec vagabond
Toamna are ceva-n comun cu sângele meu
Anumite maniere, o stare, un anume clișeu;
Inima mea-i o rimă pentru tot ce se pierde, pentru tot ce-i târziu,
Ținând pasul cu-anotimpul, în galben, în violet, în sângeriu.
Frunzele roșii de-arțar prin venele meu curg
Asemeni unui sunet de corn stingându-se amurg,
Iar sufletul-mi însingurat se-înfioară când vede, valuri,
Străvezii ca un fum florile-înghețate pe dealuri.
În Octombrie sângele țiganilor dă în clocot,
Ceva mătăsos, trist și urgent se insinuează peste tot;
În flăcări pe fiecare culme
Ne strigă, unul câte unul, Octombrie pe nume.
poezie
de
Bliss Carman
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice