Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Rostul vieții
Cu tandreți și mângâieri
Faci tristețea să tresară,
M-ai pupat, parc-a fost ieri,
Deși este... de-astă vară.
Afară e frig și ger,
Dar în suflet am căldură,
Gândul tău, plin de mister,
Face miere și din zgură.
Nu distanța, evident,
Este rodul despărțirii,
Nici măcar impediment
Când faci monument iubirii.
Cu o vreme-atât de rea,
Iarna asta prelungită,
Chiar de face viața grea,
Nu ne duce în ispită.
Trăim totul îndoit,
Nu interesează costul,
Doar așa ne e sortit,
Altfel nu-i văd vieții rostul.
poezie
de
Petre Prioteasa
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice