Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Iosif iartă pe frații săi
Îi încercase greu pe frații săi,
Dar clocotea de dorul de-a-i ierta.
E-adevărat c-au fost tirani și răi,
Dar dragostea pe toate le uita.
Din cupa fermecată a ghicit
Că frații lui sunt pocăiți de toate.
Iar ei, prin mijlocire au aflat
În domnitor, pe minunatul frate!
Plânsese, poate, Iosif în robie,
În închisoarea rece-n rugăciune,
Priviți-l însă-acum, cum se sfâșie
De dor și bucurie fără nume.
Din nevăzut, chiar îngerii privesc
Pe-naltul domnitor ce-și iartă frații,
Îmbrățișând pe micul Beniamin
Și trimițând acasă invitații.
poezie
de
Florin Laiu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice