Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Povață ucenicului (2)
Și te crezi tu ca știi mai bine,
Un adevăr ce nu îl vezi...
Citind din cărți și pe rețele
Un adevăr ce nu-ntrevezi.
Și te crezi mare mentor... Doamne!
E plină ulița de proști...!
Să-mi dai tu lecțiile-n parte,
Când nici pe sine nu-l cunoști!
Și ai idei fixe... ''bătrâne'',
Și teorii varză în cap...
Te-ai rătăcit chiar și de tine
Nici penele nu-ți mai încap!
Refuzi să te smerești la lume...
Smerit nu ești la Dumnezeu,
Atunci când nu creezi un bine,
Care să dăinuie mereu!
Ia mai privește în oglindă!
Ia vezi-te așa cum ești...
Ieși din mocirla folosită,
Și fii curat, să înflorești!
Mai lasă standardele acasă!
Mai vezi ce lași în urma ta...
Doar roadele ne sunt Mireasă,
Dar tu nu ai să intri-n Ea!
Renunță să mai crezi ce vrei!
Mândria știe să doboare!
Iubește sincer și pe lei...
Și-n suflet îți va răsări o floare!
Nu pot iubi mândria ta!
Ești un cules din întuneric...
Și nu vrei să te rupi de ea
Și să-ți înfrângi spirit coleric!
Și aș mai scrie despre tine...
În tine mulți se regăsesc...!
Problema e... le e rușine!
Și de rușine împietresc!
Revino iar la ascultare!
Revino bun și mai curat...
Și-atunci îți afli o chemare,
De care sigur ai uitat!!!
poezie
de
Adina-Cristinela Ghinescu
din
Șoptit de Dumnezeu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice