Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
"Frunza"
Noaptea mă-nghite sub frunze de mort,
Și-adorm sub copacii ce pe umeri îi port.
Mă scald în vecia blândă, de ieri;
Așteptându-mi sentința la capăt de seri.
Viața mă doare mă lasă cu răni,
Iar pe masă așteaptă mormanul de căni
Ca timpul să tot curgă în ele,
Iar eu să mă-nnalț, curajos, înspre stele.
Și a ruginit sub ploaie de timp,
Corpul sub aura înnălțată pe ghimp,
De cristal de sferă de trandafir,
De oameni ce se-ndreaptă spre fluviul de mir.
Pe câmpul plin cu praf de rugină,
Ia naștere, iarăși, un corp de felină;
Ce devorează în așteptare:
Un chip de fantomă un chip ce mă doare.
Frunza m-atinge rugină îmi dă.
Pierdut sunt acum în mulțimea nevidă.
Născându-mă din trupul meu tresar,
Și-mi caut privirea într-o lume cu har.
poezie
de
Marius Surleac
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice