Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Altar și jertfă
Se ridică aburi pe pământul
Scos din vremi, când porunci Cuvântul.
Căprioare sprintene se-avântă
Prin desișuri sure. Codrul cântă.
Universul are astăzi, parcă,
Altă-nfățișare. Ca o arcă
Inima lui Abel, îndrăzneață,
Lin plutește-n mândra dimineață!
Pe altarul dragostei, în soare,
A adus, drept jertfă, trei mioare;
Vreascurile ard și arde, spornic,
Sufletul ciobanului datornic.
Ochii lui frământă bobi de rouă.
Mâinile-s spre ceruri, amândouă.
Cum să-și spurce mintea cu revolta,
Când privește! fumul e cât bolta?
"Caine, de-ai ști ce-i rugăciunea,
Ai goni, pe veci, amărăciunea!"
Și-n genunchi smerindu-se și-n coate:
Te slăvesc, Stăpâne, pentru toate...
poezie
de
Simion Cubolta
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice