Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
O urmare la «Învelișul trandafirului»
Scrisă pentru Madame Riccard
Bogat era spațiul de ele, mereu mai pline și mai sătule,
durabile roze: și deodată se risipesc,
poate-ntr-o seară. Căderea decisă-a petalelor
sună pe muchea căminului ca niște-aplauze-ncete.
Timpul aplaudă, ce le-a ucis atât de duios?
S-au apărat oare destul, ele ce prea devreme ne lasă?
Uite, cele mai roșii s-au înroșit până la negru
și cele mai palide au trecut prin orice paloare.
Și-acum: viața lor de apoi începe-ntre foile cărților,
invincibil parfum sălășluiește-n sertarul din scrin,
pătrunde-n vreun lucru ce ne slujește,
strecoară-n batistele împăturite
ceea ce-n trandafiri ne-a mișcat și-n ei a căzut în adânc.
poezie
de
Rainer Maria Rilke
din
Poezii (1906-1926)
, Dedicații
, traducere de
Maria Banuș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice