Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Suflet în spațiu
Aici sunt, aici, eu ce-am fost smuls,
și mă clatin.
Oare cutez? Mă arunc?
Mulți au fost cei destoinici
acolo unde zoream. Dar acum
unde și cei mai mici stăpânesc până la capăt,
muți înaintea lucrării măiastre :
Oare cutez? Mă arunc?
E drept c-am îndurat nopți, din stânjenitul meu
trup; da, prieteni făcusem
din el, pământeanul, și nemărginirea;
se revărsa,
suspinând, inima-i ce-o înălțăm
fără podoabe.
Dar acum, cui să arăt
că eu sunt doar suflet? Pe cine
uimește?
Deodată să fiu cel veșnic,
să nu mai fiu supus contradicției, să nu mai fiu
cel ce alină; să nu mai fiu părtaș decât
cu cerul.
Cu greu încă tainic;
căci între toate deschisele
taine, una
înfricoșată.
O, cum se-ntrepătrund îmbrățișările mari. Care
o să mă prindă, care o să mă dea mai departe,
pe mine cel ce stângaci
îmbrățișează?
Sau am uitat și-s in stare?
Uitat-am zbuciumul istovitor
al celor greu iubitori? Uimit
m-arunc spre înalt și-s în stare?
poezie
de
Rainer Maria Rilke
din
Poezii (1906-1926)
, Desăvârșite
, traducere de
Maria Banuș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice