Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Țara mea
O, țară de când tot aștept
Să vină momentul prielnic,
Să-ți scriu o poezie cu gând înțelept,
Pentru realizări, într-un ritm melodic.
Ca să ne bucurăm cântând,
De starea mândră-n care te-ai afla,
Poporul să iasă strigând,
Slavă! pentru patria mea.
Dar, iată că mult timp a trecut
De când ne-am revoltat pentru mai bine,
Dorințele nu s-au îndeplinit,
Toate au devenit ca niște vise.
O singură sansă a mai rămas,
La mulți de a pleca din țară,
Cu supărări și fără glas,
De copii s-a-ndepărtat ca să și-i crească.
Și tinerii nou absolvenți,
Alții cu mare performanță,
Au tot pornit spre alte zări
Inteligența să o folosească.
Pe-acolo și-au creat viitor,
Devenind mari colonii române,
Urmașii vin acum la bunicii lor,
Fiind totuși, de altă națiune.
De ne-nțeles ce s-a-ntâmplat,
Când noi credeam că se cuvine,
După conducătorul alungat,
Totul să fie mult mai bine.
Ce să mai credem noi acum,
Când în așa "democrație",
S-a dovedit fără cusur,
Că n-ai încredere în nime'.
Poate că cei în alte țări plecați,
Cu experiența câștigată,
Vor reveni curând încurajați,
Din sfera întunecată să ne scoată.
De-aceea țară dragă tot aștept,
Să vină momentul prielnic,
Să-ți scriu o poezie cu gând înțelept,
O odă, cu glasul poetic.
poezie
de
Dumitru Răscol
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice