Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sărutul tău este întâiul vers
Sărutul tău este întâiul vers
Pe care, fără interes mi l-ai pus pe buzele uscate
De doruri multe și iubiri deșarte.
Și o iubire ce-i nemuritoare, ne-a unit în soartă.
"Povara" vie, într-o lume moartă, ce a uitat să risipească viață
"Hrană morților nu vom fi",
Ci doar acele lacăte închise-n propriile lanțuri
Tu-mi spui, așa frumos:
-"Eu nu sunt vânt atunci când mă săruți,
- Și nici vreo adiere infernală!
Un gest făcut, unindu-ne în punți,
- Într-o iubire mare, colosală!"
Și cum să cred eu că el n-a fost decât un vânt de toamnă?
Ce mi-a promis un vis în serile de iarnă?
Și mi-a promis atâtea case-n ceruri,
Atâtea flori în mâini
Și stele în coroana ce se-așterne în părul meu,
deschis ca o magnolie.
Cum aș putea să te cert, întâiul poet, al sufletului meu trist?
Din contră îți șoptesc ca prin vis: "Te iubesc!"
Te primesc cu stele, cu vise, cu ale tale gesturi fine
În lumea fără de temei a unui vers rostit în grabă...
Dar trăit cu multă dragoste de artă.
poezie
de
Ileana Nana Filip
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice