Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sonetul zânuței mele
Am să vă spun povestea unei zâne
pe care am ținut-o pe genunchi
în ani cam cât la mână un mănunchi
aș face-acum din degete bătrâne.
Era zânuța mea, era cea mare,
era prințesa, prima dintre fete,
frumoasa ce voia să se desfete
cu o poveste seara, la culcare.
-Deschide gura, mergem la Zânuță!
-Dar numai dacă mergem cu mașina!
-Vom merge cu ce ai tu în mânuță!
La început, era doar cu tetina,
apoi a fost păpușa cea drăguță,
dar le schimba zânuța mea Corina.
sonet
de
Daniel Vișan-Dimitriu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice