Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cădea o ploaie...
Cădea o ploaie dulce și suavă
Ca-n Eminescu, din bătrânul tei.
Aveai în ochi o mare de scântei,
Iar eu înfățișarea cea mai gravă
Să-ți pară vorba-mi, vorbă cu temei...
Și-am tot visat ca alții fericirea
Ascunsă-n ierburi și cuprinsă-n flori.
Erai cu trenă și aveai bujori,
Așa cum te întrunchipa iubirea.
Eram și eu și alții visători.
Se risipea în jur o melodie
Ca dărnicia unui blând copil
Ce-și saltă, blonde, pletele-n April,
Când corzile, țâșnind adânc din glie,
S-au re-mplantat în solul lor fertil.
Neînțeles de cel ce Înțelege,
Inevitabil ne-am topit arzând,
Ca patima starnita de un gând,
Însămânțând, sperând că vom culege
Formula veșniciei mai curând.
poezie
de
Adrian Erbiceanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice