Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Barca
Când barca i-a fost smulsă
de lângă cheu de valuri
mai întâi a încercat
printre țipetele pescărușilor,
prin valurile de ceață,
să facă semne, fluturând mâna, celor dragi de pe mal,
dar fețele lor deja nu se mai vedeau.
Prea obosit pentru a decide
dacă-ar trebui să se-arunce-n apă sau să strige,
cumva mântuit si eliberat
de orice povară, de-acele motto-uri
ștampilate pe cartea lui de vizită:
conștiință, ambiție și, mai ales,
de acea grijă permanentă pentru alții.
Era acum mulțumit să stea așa,
culcat printre umbrele familiei
în căușul concav al bărcii,
împins de furtună,
într-o derivă fără de sfârșit.
Pace! Pace!
Legănare în brațele Infinitului!
Ca și cum nu mai conta
care este drumul către casă,
ca și cum n-ar mai fi știut
cât de mult a iubit pământul,
el dorea să rămână acolo pentru totdeuna.
poezie
de
Stanley Jasspon Kunitz
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice