Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
O adevărată carte poștală de Crăciun
Măcăleandru, te urmăresc. Ești un măcăleandru perfect
totuși, n-ar trebui să-ți faci sălașul pe mânerul unei săbii?
Măcăleandru, mă urmărești. Nu sunt eu un om perfect?
Totuși, n-ar trebui să port un laț în buzunar, o armă în mână?
Eu, sunt, de-asemenea, acoperit cu penajul de iarnă, nu mult diferit de-al tău
totuși, culoarea roșie se află în pieptul meu, nu pe el.
Îți cânți cântecul tău de măcăleandru, iar eu pe-al meu de om.
Sunt diferite, dar au același înțeles: iarnă, teritoriu, sete.
Vom supraviețui oare, ochi îndrăzneți, să culegem
semințele ascunse în pământ, semințele ascunse în minte?
Omul de zăpadă crede că da. Privește-i zâmbetul prostuț,
în vreme ce șalul pe care i l-am dăruit alunecă jos de la gâtul lui.
poezie
de
Norman MacCaig
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice