Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nelămuriri... explicite
În stoicismul meu, mă întreb; iubirea, la iubit răspunde?...
și cum desparți un adevăr de o minciună spusă în masă?
Și ce e gust, de eu urăsc; dragostea-i slabă, sau e grasă?
Cum oare frigul, ori toridul, sunt țel de om... el e oriunde?
Copilul, pui de om suprem, își poate fi călău de mamă?...
dar crocodil înșfacă pui, să-l poarte delicat în apă!
Iar mâțul, doar că are o lună și știe că "nevoi" se îngroapă,
când umplem lumea de deject... Deșeu, planeta-i dată-n ramă!
E îndeajuns să ne întrebăm, că întrebarea este gaj
c-ar fi ceva, un neascuns, ce poate stăvili nefastul
iar întrebarea-i și cuvânt, cum ochi, ce face cer albastru...
Și, de nu e decât un joc, e omenirea un derapaj?
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice