Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Iubire de-o maree
Imi amintesc cum motaiam
la umbra gandului tau verde
si-a valului forma luam
cand somnu-alene sarutam.
Ne-am cufundat atunci, inlantuiti
o data c-un talaz sosit cu fluxul
si-am desenat visand, uimiti,
gesturi pornite dintr-un grai al mintii.
Ne-am sarutat pe-un pat de val,
ne-am alintat cu libertate
dar apa s-a retras, cata pudicitate
si-am devenit inseparabili pan` la mal.
Ne inganau doar pescarusii rand pe rand
si glasul lor ne completa iubirea
si cu refluxul ne-am retras pagani, visand,
pe plaja marii sa ne ocrotim simtirea.
Ne-am odihnit doar pe nisipul ud,
dar luna, ce ne-a ocrotit tot timpul
ti-a luminat obrazul crud,
persecutat de-un zambet prea sintetic, insensibil, nud.
Privirea dintre noi s-a faramat,
(eu inca mai inspir mirosul umbrei tale obsesive)
nauca, am plecat, ca sa ma regasesc...
sa nu-mi iei forma pasilor tarzii... tot mai alerg,
nu vreau sa ma opresc!
poezie
de
Codrina Verdes
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice