Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Un voyage... un infern
Enormă, orbitoare, lampa striga din cer,
du-te acasă, drace, aici nu e infern,
e noapte, vin copiii mâniei, cine-s ei?
Gladiatori de zahăr, părinți și porumbei,
sunt flame subterane, repetă-n vis bătrânii,
zeița răzbunării își aranjează sânii,
senină e demența, ca luna, ca un soare,
așteaptă că la ziuă toții faunii se-nsoară,
fug, mare spaimă este-ntre cele vinovate,
că nenăscuți copiii mâniei nu așteaptă,
au suflete pereche precum ciorapii albi,
rău răsplătiți savanții se lasă de-nvățat,
stai liniștit scholare, nu-i crimă, n-ai citit,
un accident, dar tat-tu pe ochi te-a cam plesnit,
în Biblie mai scrie că ochiu-i păcătos,
azi învățăm chimia să scoți aur pe dos,
din glie și salivă se face omul om,
Haim vrea să știe, viața e pasăre sau pom?
Dar moartea, dar durerea, ce fructe acre ai?
Întreabă Domnul aspru pe jalnicul Ianai.
ce vitregă e soarta, de unde și năpasta?
Întreabă-ți concubina, întreabă și nevasta.
Azi a venit la curte mărețul domn Mistral,
are un râs de spaimă și dinții mari, de cal,
doamna Barocchi martor chemată la proces
și-a adunat corsetul, dar a pierdut un dres,
Sir Flamestorm se plânge de insomnii, iubit
el n-a fost niciodată, dar a ucis un chit,
băiatul lui răstoarnă cocoane peste mări,
a cucerit planeta, acum e la jumări.
De Johann Santa Clara voi nici n-ați auzit,
trăim o nouă eră de surzi și necitiți.
poezie
de
Boris Marian Mehr
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice