Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
In sfarsit m-am intors sa ma privesc
Într-o oglindă mânjită de povești galbene...
Sufăr cumplit de o tuse uscată,
Iar visele mi-au explodat în noapte...
Schije de dor mi s-au împlântat în creier.
Am vrut să mor... și am murit.
Într-un fel. Bun ca oricare altul.
Ți-am pierdut moliciunea palmelor,
Dar mi-am rămas eu. Naivă.
Cu un simț acut de lipsă perfidă.
Am luat golul și l-am umplut cu vată.
Fără tine, mă uit la palmele mele.
Lipicioase. Străvezii. Resemnate. Mov.
Oare când voi putea tuși a uitare?
Când voi putea vedea în galben mai mult decât mov?
poezie
de
Ioana Cornelia Sigarteu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice