Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Salcâmul
Chiar dac-am îmbătrânit,
tot mai vreau să fiu iubit,
către tine vin hop-hop,
când la trap, când la galop.
Drumul mi se pare lung
și de-abia, abia ajung,
de cu zori și până-n seară
drumurile mă doboară,
de cu seară până-n zori
mi te dau să mă omori,
dar să nu mă-omori de tot
cât mai vreau și cât mai pot,
cât mai pot și cât mai vreau
din urcior nectar să-ți beau,
gura ta dulce povară,
ca Salcâmu-n primăvară,
cu flori albe parfumate,
mistere nedezlegate
ce atrag albinele
și sporesc stupinele
fericind pe prisăcari,
răsplătiți drept gospodari,
practicanți de sentimente
blânde, tandre, înțelepte.
Prisăcaru-i om și el,
dar în dragoste rebel,
se supără de-i iei locul,
moft că și-a pierdut norocul,
își ia masca de pe față
să-ți dea lecția de viață:
Prisăcarul sunt chiar eu,
iar tu ești Salcâmul meu.
poezie
de
Petre Prioteasa
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice