Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Îmi știu soarta
Îmi știu soarta pe de rost
Ce va fi, nu ce a fost.
Pe un cântec de Vîsoțkii
Sufletul mi-l torn din plin:
Triștii, veselii cu toții
Hai, mușcați versul senin.
Hai, fricosule, ce stai
Pe coada vremii ca un scai,
Cu trupul tot batjocorit
Ești încă viu sau ai murit?
Îmi știu soarta pe de rost
Ce va fi, nu ce a fost.
Reușesc să văd păgânii
Grămădiți la gura pâinii,
De surâde hrinca, îndată
Ei găsesc că-i vinovată
Chiar de e puhavă și albă,
Și-i din grâu de roadă nouă
Ei socot mireasma-i slabă
Și-o înjunghie în două...
S-arunci spiritul la câini?!
Stă flămând poporul țării
Și-i urăște pe "stăpâni".
Îmi știu soarta pe de rost
Ce va fi, nu ce a fost.
Resping slava totdeauna,
Nu zic de nenorociri
Omenește mușcă Luna
Predispusă la uimiri.
poezie
de
Renata Verejanu
din
Poetul dintre milenii
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice