Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Viața
Toți nătării se simt datori să dea definiții vieții
cei mai aplecați către asta par gunoierii
sunt și cei mai buni cunoscători, la o adică
e-atâta viață-n pubelele acelea verzi
iar ei o duc la groapa de gunoi ca și când ar fi prisosind
viața nu e chiar o mare doamnă
umblă adesea cu subsuorile pline de sudoare
dezgustătoare țoalele ei umede
de sub care îi atârnă sânii până pe asfalt de multe ori
trebuie să caști bine ochii să n-o calci pe sfârcuri
câteodată se dichisește cu boieli pregătite de vreun alchimist impotent
iar atunci seamănă cu o cocotă din Montmartre
fredonează șansonete naive
și-și zice dragoste
tertipul ține și nimeni nu se mai uită la sânii ei
privindu-i doar ochii încondeiați meșteșugit
cu verzuri ca de pe burta brotacului, cu sidefuri de scoică rară,
cu diafane rozuri ca-n pânzele nu mai știu cui
atunci se plimbă, obrăznicătura, cu nasul pe sus, aproape de nori
o claxonează șoferii de trolee, de tir
muncitorii de la drumuri și cerșetorii o fluieră
demoazelele cu minijupe o pizmuiesc
era o zi cât toate zilele
urma să mi se nască un poem, de aceea căpătase altă dimensiune
atât de încăpătoare
eu eram încălțat cu pantofii lui Pessoa
am pierdut un blacheu
căutându-l am dat de un mamelon ca de purcea, molfăit în draci
ridicând privirea m-am lovit de ochii aceia
încondeiați cum nu se poate mai meșteșugit.
poezie
de
Mihail Soare
din
Iubirea ca o sârmă ghimpată
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice