Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
cadre
stelele sunt din os, galaxii schelet
luna-i rotula unui arhanghel
văd cu dinții
mi-e teamă că nu-i de ajuns
privesc glezna
cadrele se suprapun
sunt, deci, și eu din os făină cosmică
..
munți goi
aici uneori un petic alb
zăpezi sărace și vânt bătrân
pe unul din piscuri am ajuns, nu
pe cel mai înalt
mi-am pus deoparte cartilagii
în perspectiva altei vieți ecoul:
«și dacă-i abisul și nu-i ce crezi?!»
Nu poate fi
văd cu dinții stelele, cu fruntea
chiar le ating de nu mai stau
în genunchi e piscul, sigur
acestor cadre moi
poezie
de
Valeriu Barbu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice