Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Poveste de viață
Coboară îngerii din cer
Iubire pură să privească,
Căci prunc orfan, o mamă-l luă,
Cu dragoste și chin să-l crească.
Câte păcate-n lume sunt
Toate de-acum îi sunt iertate,
Mama cu suflet luminând
Calea spre dincolo de morte.
Când toți din cale te-au gonit
Tu fruntea, mamă, n-ai plecat,
Din greu măicuță ai muncit,
De Domnul nu te-ai lepădat
Când lacăte erau la porți.
Și izgonită, ai cerut
Un colț de pâine pentr-un prunc,
Mai mult de-o pâine ai avut.
Un măr în sân dacă-l piteai
Era din grija unei mame
Și-a unui suflet de român
Să-i dai și pruncului mâncare.
În urma ta, un suflet blând
Să lași și să te țină minte
Pruncul cu dragoste crescut
Și sfatului să ia aminte...
Dormeați în paie aurii
Și brațu-ți căpătâi puneai
Să doarmă pruncul... Și-ntr-o zi
O poartă să-ți deschizi spre Rai.
În nopți geroase, prin furtuni,
Dormeați în gări, pe bănci murdare,
Dar nimeni nu v-a despărțit!
Trecând prin suferinți și jale,
Sub biciul unui crud destin
Ați mers cu Domnul. Ca Iisus,
Golgota-n suferință ați urcat,
Dar v-ați rugat, ați plâns, v-ați închinat
Și ruga voastră simplă a ajuns,
Acolo, Sus,
La Marele-mpărat.
Dacă aici nu-i simplu să trăim,
În ceruri fericire ne clădim...
AMIN!
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
din
Drum de cuvinte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice