Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Grăunte de lumină
Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori,
Grăunte de lumină încolțit
Pe-un bulgăre de viață în ninsori,
Pierdut printre genuni, în albul infinit.
Am strâns în palme lacrima luminii
Tot alergând desculță după viață
Și șchiopătând prin iedera minciunii
Am exersat căderi fără speranță.
Când m-au rănit am cunoscut trădarea,
Păcat neînțeles, simțit din greu,
Scrâșnind din dinți, luptam cu disperarea,
Dar m-a luat în brațe Dumnezeu.
Și arătându-mi calea sprea Lumină,
Mi-a fost de ajuns, reînvățasem mersul
Prin praful lumii, veșnic clandestină
Aflat-am vieții tainele și sensul.
Și braț la braț cu temeri infinite
Băteam timidă-n ușa poeziei,
Cu un mănunchi de gânduri înflorite
Am renăscut la umbra veșniciei.
poezie
de
Angelina Nădejde
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice