Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Focul atotsimțitor
Cu chip senin, de-ntindere eternă
Din mic țînut El dragostea discerne
Prin foc ce soarbe nuanțe de lucernă
Și-n sale flăcări bine se așterne.
Încet-încet văpaia lui profundă
Croiește loc mâhnitului alean
Căci de un timp ardoarea-i muribundă
Pierdută parcă-n zbucium cotidian.
în sobă, cenușa lui arzândă
Din nou așteaptă îndelung scânteia
Ce prea săracă iară se scufundă
În mări de suflet, cătând cheia.
Ajuns stingher, la capătul puterii
Privește în el cum toate i se sting
Și e cuprins de freamătul durerii
Când cel ce l-a aprins moare de frig.
poezie
de
Silviu Obreja
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice