Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Lăsați-mă să-mi odihnesc picioarele-n amurg
Stau spălăcit în miezul zilei pescăruș pe apă,
palid ca un tâmplar în atelierul lui.
În vreme ce în acest oraș al meu
bat cuie-într-o cruce pe ușă,
o pasăre pe-acoperișul vecin
moare de bătrânețe.
Cine-ar fi spus pe apele liniștite că voi întâlni această pasăre?
Lăsați-mă să-mi odihnesc piciorele-n staul,
chiar dacă nu este cel mai nimerit anotimp
să-mi amintesc c-am ajuns aici venind dintr-un loc mai prietenos.
Lăsați-mă să-mi odihnesc picioarele-n amurg pe cutia cu scule-a tâmplarului,
lăsați-mi picioarele să devină lemn alb în casa acestuia.
La ora când un porumbel sau o pasăre-a apei
zboară peste abdomenul logodnicei mele,
tâmplarul mă privește pe dinlăuntru,
mă transformă-într-un leagăn. O cruce.
poezie
de
Hai Zi
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice