Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Îngeri răzvrătiți
Se trece lin în taină, prin zbaterea de gene,
Timpul ca picătură vie din pustiu,
Trăiesc precum m- aș fi născut mult prea devreme
Sau pentru mine, uneori, mult prea târziu
Sunt obosită și mi-e grea durerea lumii,
Și neputințele ororilor care-n același cerc,
Ne mistuie pe toți sau doar pe unii
Pâna la ultima făptură blândă dar încerc
Să caut o lumină- n intuneric unde sfinții,
Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi,
Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții,
Vocale- n vocile deschiselor lor guri,
Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă,
Trezită din genunea de aburi fumurii,
Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă,
Aș învia cu disperare, înfiind copii,
Mi-aș înfia părinții, mi- aș înfia iubirea,
Despotcovind în gându- mi toți caii potcoviți,
Potcoavele le- aș sparge, ca ea, nefericirea,
Să nu transforme-n oameni, îngeri răzvrătiți.
poezie
de
Silvana Andrada Tcacenco
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice