Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Către Neemia zilelor noastre
Ne-ai mobilizat, Neemia
Să-ncepem munca-n cetate
Să fie ștearsă lenevia
În a noastră comunitate.
Nepăsarea stăpânea, perfidă
Cum a fost, oare, posibil?
Nimeni nu voia s-o ucidă,
Domnea simțul firesc, sensibil.
Că ai sosit din depărtare
În noi să plantezi elan
Desigur, n-a fost la întâmplare
Ci-a fost al Cerului plan.
Ai reparat legături frânte
Și încă vei mai repara
Ca frații spre Rai să se-avânte,
Să poată în Vie lucra.
Lucrarea ta-i ziditoare
(C-au fost multe demolări)
Să-nvingem orice încercare,
Să vrem să fie renovări.
Formalismul pătruns în oase
A-nceput să dispară de-aici
Și-acele probleme spinoase
Sunt tot mai mici și mai mici.
Apelul făcut adunării
Ne-a motivat, roadele răsar
Și-acel duh al răzbunării
A fost șters de unda de har.
Ai aprins în noi pasiunea
Îngropată de vulpile mici
Ne amintim cum era rugăciunea
Când eram, în credință, pitici.
Satan a-ncercat să ne-ncurce
Spunând că-n zadar ne jertfim
Dar privirea-ndreptată spre cruce
Ne dă puteri să slujim.
Se simte în sanctuar atmosfera
Unde Duhul de viață-i prezent
Ne-ai spus unde e frontiera
Între nesfânt și gestul decent.
Ne-ai mobilizat, Neemia
Vechea stare nu o mai vrem
E plină acum visteria,
E-al Cerului tot ce avem.
poezie
de
George Cornici
din
Pelerini printre versuri
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice