Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sonetul 2
S-a frânt coloana și-nfrunzitul laur,
popas de umbră gândurilor mele;
tot ce-am pierdut n-am să găsesc sub stele
din țărmul indic până-n țărmul maur.
Mă fură Moartea de-ndoit tezaur,
ce mi-e noroc și pavăză la rele;
nimic nu poate jalea mea s-o-nșele,
nici mări și țări, nici nestemate-ori aur.
Ci dacă soarta mi se vrea stăpână,
ce pot să fac decât să-mi port durerea
cu ochii plânși și fruntea în țărână?
O, cum ne-nșeli, mai dulce decât mierea,
și cât de iute, viață, scapi din mână
tot ce-am cules cu truda și cu vrerea!
sonet
de
Petrarca
, traducere de
C.D. Zeletin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice