Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dacă tot e să fiu singur
Ce credeai Singurătate, c-ai să poți să mă dobori,
Când captiv în a ta pânză, mă tot zbat adeseori?
Pe-al meu trup și-n al meu suflet, n-ai să lași măcar un semn,
Dacă tot e să fiu singur, hai să-ncerc să trăiesc demn!
Ce te bucurai, pizmașo, când vedeai cum sunt respins,
Cerșetorul de iubire pus la punct, lovit, învins,
Nu știu-n coșul vieții mele, câte zile mai adun,
Dacă tot e să fiu singur, hai să-ncerc să fiu om bun!
Ai fi vrut ca toată viața să mă vezi plângând și trist
Și ți-e ciudă, javra dracu', că rezist și-s optimist!
Mă înveṭi venin și fiere, dar ca să te liniștesc,
Dacă tot e să fiu singur, hai să-ncerc doar să iubesc!
Știu, m-aștepți la cotitură, când voi fi bătrân, firav
Să te năpustești cu ură, peste trupul meu bolnav,
Dar, trăindu-mi viața-n toate, ca om bun, demn și iubind,
Dacă tot e să mor singur, te-am învins și mor zâmbind!
poezie
de
Daniel Dobrica
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice