Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Leagă, Doamne
Leagă, Doamne, vântu-n iesle
și mă-ncuie-ntr-o copită
cu cinci maici de crânguri murge
și cu jar trosnind sub plită;
Doamne, de-un potop frumos
cu doi miei de câmp de mure
leagă ochii mei să-ndure
dorul ei de vin lutos
Leagă-mă de mine, Doamne
cu tăciune stins pe râuri
cum și ea pe greabăn frâuri
mi-a tot pus din colț de ochi
și mi-a răsucit prin oase
verzi spărturi de lemne coapte
și-mi tot rupe și-mi tot coase
ploi de ea prin mâl de nopți.
Leagă-mă ca pe o toamnă
de un stâlp de mânăstire
și-mi citește din psaltire
cu doi ochi subțiri de hoț,
cu doi ochi subțiri de doamnă
Să nu plec,
să nu mă fure
cu tot sufletul din mine
ca pe-o cană de afine
ca pe-un braț de flori
la porți.
Leagă, Doamne, dacă poți...
poezie
de
Camelia Radulian
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice