Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Să simți
Să simți, iubito-n piept cum îmi tresare
Iubirea cea ajunsă mastodont...
De-ar bate-n ea ghiulele ca pe front
Nu m-aș cutremura atât de tare.
Nu vreau să înțelegi cumva că poate
Vreo stâncă se prăvale rostogol
În ritm de agonie si bemol
De crezi că-i ora fixă pentru moarte.
E dorul, e iubirea ce mă are
Când tu nu-ți mai faci vreme să mă iei,
Să fiu iar veșnic unicei femei
Ce mi-e așezământ de sărutare.
Iubita mea, mai las-ai tăi părinți
Să-și depene-amintiri de-un veac și-o lună
Și lor le-ai fi și mie zână bună
Și-atâta de senin un cer de sfinți!
poezie
de
Ioan Ciprian Moroșanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice