Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ultima cărare
Spun plopilor ce ție nu ți-am spus,
Ei înțeleg misterul lacrimei ce cade...
Când m-a durut, eu am privit în sus
Și n-am simțit că focul tău mă arde.
Pe cruci de vânt am răstignit iubirea,
Iar toamnele au plâns în locul meu,
Credeam că numai tu și nemurirea
Îmi veți lăsa pe cer un curcubeu!
Mi-am aruncat azi gândurile-n mare
Și am fugit ca un nebun pe țărm...
Nisipurile-ți cântăreau orice trădare
Și-am vrut numai o dată să adorm.
Trezit de fluturi albi privesc în zare,
Cu amintiri copilăria mă-mpresoară...
Cad frunze triste, de ce mă doare
Această adiere cu pas de domnișoară?
Mă simt uitat pe un tărâm de gheață
Pe unde trenul visurilor n-a trecut,
Prin colbul timpului, mai caut o speranță,
Însă, destinul meu este și surd, și mut.
Te strâng în palma mea ultima dată
Ca pe-un inel găsit pe fundul unei mări,
Apoi te las să uiți ce-a fost odată,
Să risipești iubirea mea în patru zări.
Eu voi pleca fără să-ți spun nimic,
Iar toamnei-i cer o ultimă cărare...
Iau doar un felinar, cu el o să despic
Această noapte, ca o condamnare.
poezie
de
Daniel Luca
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice