Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Stare
Vezi?! Fericirea-i mărginită
Și strânsă-n cioburi de dureri...
Azi singură-s... și plâng, măicuță!
În vadul fiecărei seri,
Torc caierul înțelepciunii
Și nu știu unde am greșit
Și ard în sufletu-mi tăciunii
C-atât de tare v-am iubit.
Torc caierul înțlepciunii...
Tot plâng, că singură-am rămas,
Râvnind amar la fericire...
În moarte voi găsi popas.
Mi-e pleoapa grea și trena nopții
Pe umerii-mi, mai greu apasă.
V-aștept copii, v-aștept, dar sorții
De gândul meu, de mult nu-i pasă.
Și-atunci ce rost în astă lume
"Afi", când este în zadar...
De ce o viață-n plecăciune
Cu gust atâta de amar?!
Vezi?! Fericirea-i mărginită,
Iar eu m-am abătut din drum,
De-aceea sunt nefericită...
De-aceea maică, plâng acum.
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice