Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Propedeutică
Puteam să-mi propun pedant o poiană pustie de pași de păstori:
petale placide schimbând între ele polen precum sărutările miri;
pistiluri pândite de putrede plăgi, púhave piei fără pori;
suple stamine suav sufocate de spori
ca să pot intui inocent impostura iubirii.
Învățam îndărătnic să-ndur când se-nalță și mă înconjură curți de-nchisori,
crescute contabil, ca vârsta-n copaci, tot conform unui cod de criterii:
curbe ce curmă cuvinte, cantate, convingeri, cernind cai și căi și culori;
cercuri de cer cercănate concentric de ciori
ca să-ncerc să pricep imprudent paradigma puterii.
Ezitam să evoc evadări și eranțe extreme, escortat în exil de eroi cu eterne erori:
porturi, patimi, povești, porți, parabole, punți, pirați și primejdii;
nocive năluci nave negre, nedemne de nimb născând nebunește din nori;
atoli anulați, epurate elanuri, cenzurate comori
ca să știu cum să neg insolent noțiunea nădejdii.
Sufeream sugerând simetrie sinistră siluete și spectre: suspecți de simbóluri în spânzurători;
pentru fiece punct cardinal, semafor al speranței, câte-un leș aderând unei funii;
ferocea forestă foșnindu-și fireștile flamuri: frunzișul funest fără flori;
funebrele fructe din furci, furnicând de fiori
căci speram să-mi inculc inerent simțul suspiciunii.
Număram, necurmat născocindu-mi netrebnic neutru numai nopți fără noimă în zori;
monstruoase minciuni de magie mizeră menită să mântuie morții:
meschinul miracol metafizic, mecanica mult-mohorâtelor mori
mărunt măcinîndu-ți mirarea minutei când mori
năzuind să măsor imanent matematica morții.
poezie clasică
de
Romulus Vulpescu
din
Arte & Meserie
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice